Olavinlinna sau castelu lu' Olaf

Actualmente situat in oraselul Savonlinna, castelul a fost construit de domnul Erik Axelsson, un tip din Danemarca (da' fiindca si atunci tarile nordice aveau ceva intelegere, castelu era suedez de fapt) incepand cu anul 1475 ca punct strategic impotriva ideilor expansioniste ale mamei Rusia. Ni s-a explicat ca era o minune in vremurile alea cand pe aici nu traia mai nime' si cand veneai tu, ca respectabil cetatean rus, sa jefuiesti nimicu care era aici si vedeai castelu' ti se cam facea pielea de gaina. Oricum cica l-au si cucerit o data (1743) dupa lupte seculare, adica fo 2 luni asa... si dupa o vreme s-o plictisit si s-o carat.

Numele lui inseamna Castelu lu' domnu' Olaf, care a trait cu fo suta-doua de ani inaintea construirii si care a devenit sfant ca multi altii, desi in timpul vietii a produs nenumarate victime umanitatii.

Pentru cei cu buzunaru larg este posibila vizionarea castelului din hidroavion. Imi pastrez aceasta posibilitate pentru mai incolo.
Aici is io, tata si mama vikingilor, cu domnu Olaf din care nu se vede nimic decat armura.
Castelu i construit pe o insula si podu ca sa intri i numa pt turisti. Prin unele camere, in castel, piatra stancii iese prin podea, da' asa o vrut ei sa-l faca.



Cea mai mica orga din Frigland. Ca asa ne-a explicat: fiecare castel tre sa aiba ceva: cea mai mare orga, cea mai tare orga, blablabla... no bine, asta o are pe cea mai mica.
Mini tunu asta nu era pt macelarit dusmanii, nu, era pentru semnalizat diverse...
Asta era pentru dusmani, cu dedicatie.
Aici se vede contributia fiecarui stapanitor al castelului. De exemplu partea rosiatica de caramida a fost construita de rusi.

(thanks to Stane)

Iesitura aia din turn i buda. Foarte igienica pentru castel.
Si in incheiere, vedere din buda.

Plaja din Yyteri, langa Pori

Pe o vreme de rahat, cum a fost cam toata luna iunie in satu' Tampere, plecam sa vedem ceva neobisnuit in Frigland... adica plaja cu nisip. Imbracati de ploaie si frig, fara prea mari sperante... ajungem in satu' Pori de pe coasta de vest. Aici... soare si frumos, si cum erau zile libere cu ocazia sarbatorii pagane Juhannus (adica Solstitiu de vara), campingul era plin si plaja populata cu diverse specimene friglandeze mai mult sau mai putin "vesele".

Nu ca era foarte cald... apa nu era rece si nici adanca, insa friglandezele fac baie cam imbracate.Baru de pe plaja si populatie deasemenea cam imbracata pentru asa vreme faina.
Chiar si tata lor, capetenia vikingilor, nu si-o permis sa umble la bustu gol. Asa ca m-am multumit sa admir marea uscat si sa visez la munti in continuare.
Loc neobisnuit, precum spuneam, in Frigland, cu nisip si dune...
... cand in mod normal tarmul arata asa... si asta la doar cativa km departare de plaja cu pricina.
Si desi era perioada turistica, au dat drumu la lebede intr-un loc total nepopulat. Nici ele nu prea aveau chef de turisti si stateau mai mult cu sfecla in apa. Ca strutu si nisipu.

Kirkkojärvi

De ziua unui prieten de aici am mers iar la cabana de la lacu bisericii din deal. Intr-o vara splendida, ne-am bucurat de tot ce ne ofera peisajul friglandez: caldura, bere, barca pe lac, sauna, soare, padure, lume si altele...
Asa arata noaptea, evident, cand soarele abia dispare un pic dupa linia orizontului...

In sauna la 140 de grade. Pare greu de crezut, insa nu se moare instant... ametesti dupa vreo 15 minute.
Daca era intr-un film de groaza nu as fi vrut sa fiu acolo... in acest caz este insa absolut superb
Si pentru cine vrea sa duca o viata sanatoasa, frigland ofera posibilitati nelimitate de practicare a sporturilor
Cu gandul la sauna aia calda si buna, chiar vara, inchei acest post scurt. Hai noroc!

Satu' din epoca de piatra - Kivikauden kylä

Nu, inca nu e bilingv. Numa' o scurta poveste despre cum se face turism. Din orice.
In cazu' de fata i vorba despre, cica, un sat din epoca de piatra. Timbildin' organizat de firma, ne inscriem frumos si plecam sa vedem cine si cum traia in Frigland acuma 5-6 mii de ani. Io nu zic ca nu traia nime aici acum 5-6 mii de ani. Da' ce s-a pastrat... asa mai mult ideea. In rest au reconstruit ei tot. Foarte fain si organizat.


Animalele astea zic ei ca atarna asa acolo de fo 20 de ani... impaiate, da' cam prea bine pastrate.
Aici se poate vedea, mandru de el, ukkometso pe friglandeza, si cocosu de munte pe romaneste. Desi sta ca un liliac, sa stiti ca e chiar el.
Si fiin'ca tot am fost asa multi dintr-o singura firma, ne-o organizat concurs. Aici e el, capetenia echipei vikingilor. Capetenie pentru ca a fost cel mai bun vanator si a adus cea mai multa mancare pentru tribu' lui.

Cu asta se prindea peste. Asta nu o fost proba de concurs. Insa, pentru o viitoare era glaciara, vreau sa tin minte cum se face o scula de pescuit.
Aici i concursu'. Am doborat 3 animale (de tabla) din 3 incercari si toate femeile din trib au fost incantate ca au ce gati.
Din 5 aruncari cu sulita dupa ceva reni sau elani, am palit tot 5 si femeile tribului...
In fine, le cam tremura mana la femeile tribului si nu le-o mai iesit restu de poze decat foarte tremurate. Asta-i al mai bun ce-am putut scoate din ultima poza, da' io nu-s un profesionist.
Oricum sa vede ca vaslim intr-un trunchi de copac scobit si imposibil de intors pe apa pentru niste vikingi incepatori.
Pentru cine se plictiseste si vrea sa isi exerseze talentele la friglandeza, ia de aici www.kivikaudenkyla.fi