Friday, May 18, 2007

Särkänniemi - cea mai faina zi

Tocmai cand incepeam sa cred ca am vazut tot si deja ma plictisesc... supriza: vine vara. Sau cel putin pare. Copacii au in sfarsit frunze, dar e 17 Mai. Afara e soare (parca prea mult timp) insa nu e prea cald. Odata cu vara se deschid si parcurile de distractii. Särkänniemi se numeste parcul de la noi din sat. Bine dotat pentru un sat asa mic. Asa ca... la atac, sa incercam toate distractiile, de cate ori vreau (am bilet platit pentru o zi in care fac ce vreau).

O plutitoare rotunda ce te loveste de pereti, treci aproape pe sub cascada din spate, pana la final te poti uda un pic, insa nu ingheata pe tine. De fapt e chiar placut.









Nebun dupa adrenalina stau la coada la tot felu de masini care te invart cu scopul evident de a-ti intoarce stomacul pe dos, insa cu mine nu le merge, aici eram chiar dupa ce mancasem ceva. Eu si copiii... asta om serios!









Ce sa mai zic, mergi pe 10 feluri de sine si prapastii, te invarti in 100 de feluri doar doar reusesti sa arati si celorlalti ce ai mancat.









Pauza de delfini. Is tari ca din cand in cand fac ce zice si dresorul, insa m-a impresionat inaltimea la care pot sa sara din apa. In rest, dresaj normal, vorba aia, si o maimuta poate. Si daca pare poate impresionant, as vrea sa-i vad cum se descurca pe pamant. Ca si noi putem merge la 2m adancime in apa.









Si inapoi la jucarii. A fost perfect pentru ca nu era prea multa lume si coada nu dura decat 5-10 minute.









Un robinet in aer din care curge apa. Faina ideea.









Iar m-am dus sa ma busesc cu copiii. Aici insa scria ca e interzis sa ne ciocnim de alte masini si sa mergem doar intr-un sens. Nimeni nu faceam dupa cum scria pe afis.









In asta ne-am udat cel mai tare, dar a meritat.












Dupa ora 19:00 distractiile se termina, tot ce mai poti face e sa mergi in turn si sa comanzi: Kahvi ja pulla. Oricum am reusit sa pozez unele masini in timp ce functionau, precum skateboardul ala portocaliu care te invarte in asa hal incat putini rezista a doua oara.


















Mustalahti (adica golful negru)






























Nu puteam incheia asa minune de zi decat cu o bere pe malul lacului. Lacul asta e la 100m de bloc.









Desi nu vreau sa se termine, timpului nu-i pasa de mine si se duce odata cu soarele.












Si pentru cei ce au avut rabdare si au ajuns pana aici... dupa ce m-am antrenat bine, am filmat de pe roller coaster-ul numit Tornado:





Asa fac cand ma dau jos din Tornado si mai vreau!

Thursday, May 3, 2007

1Mai - Vappu

Sarbatoarea oamenilor muncii. Nu si a mea, eu mi-am luat concediu pana la pensie. Dar pentru ca m-am nascut obosit si traiesc pentru a ma odihni, permanent in cautarea absolutului, si anume odihna perfecta, adica aia dupa care nu te mai poti obosi niciodata... exista asa ceva?...?!? Total coerent, ca si acum, ma odihnesc in hamacul meu "vagabond" pentru scopul nobil mai inainte descris. De fapt, am uitat sa spun, am plecat la "team-building" cu formatia la casa lor de pe malul lacului "nu stiu care", incercand sa gust alt fel de a sarbatori Vappu, decat sa stau in oras.









Am incercat si chiar am gustat din tot felul de traditii locale. Asta e tippaleipä, are gust aproape de gogoasa, dar arata ca un creier, de aia sta acolo unde ar trebui sa fie un creier.












Sunt stapanul lumii!!! Sau al inelelor!!! Sau nu?









Visul finlandezilor, si incet incet incepe sa fie si al meu.


















La un moment dat le-am zis ca mi-e foame, asa ca ar trebui sa mergem afara sa facem focul si sa prajim gratarele si carnatii. Mi s-a explicat ca padurea poate lua foc mai usor ca in Romania asa ca...









Pufuletele pletos









Acuma ca avem burta plina, mi-am exprimat dorinta din copilarie de a trage cu pusca. Din fericire pentru armata natiunii, am reusit sa nu devin barbat in acel fel in care au vrut ei pana nu demult. No, pentru ca nu stiu nici ce-i aia tragaci, imi trebuie lectii.
Lectia nr 1: bagi glontu.









Lectia nr 2: ochesti.









Lectia nr 3: si tragi









A fost greu, dar intr-un final am ajuns mare vanator. Mi-am tras o fata satisfacuta (de killer) cu o tigara si o pusca (insa fara victime). Nici o vietuitoare nu a fost ranita.









Soarele apune tarziu, dar inca apune. In curand o sa-l vad toata noaptea, ceea ce ma cam sperie, dar va fi haios, cel putin acum ca e prima data.









Mult timp dupa aia se vede inca asa de pe malul lacului, unde incalzeam sauna. Cea mai buna sauna la care am fost pana acum. Singura din care nu am vrut sa mai ies.





















Barba asta de pe copaci arata ca aerul este curat. Cand copacul e barbierit inseamna ca aerul e murdar. Poate imi explica si mie careva mai bine care-i faza.

Wednesday, May 2, 2007

Concert Sonata Arctica

Multe concerte saptamana asta. Greu din multe puncte de vedere, insa placut. 18€ biletu' nu e chiar asa grav, dar cand aduni berile si taxiul parca mai vrei un loc de munca. Ei, nici chiar asa, nu am venit aici sa construiesc canalul Finlanda - Marea Neagra. Ciudat, am aflat ca golful dintre Finlanda si Suedia se goleste de apa incet, incet, iar intr-o suta de ani se va putea merge de la Vaasa pe jos pana in Suedia... yeah, right, daca te plictisesti tare de tot. Vorba lunga - saracia omului. Prima trupa: Moon Madness. Fata decoltata cat sa tina oamenii aproape, vocea si muzica insa alungau ascultatorii si privitorii. Au incercat si ei...






























In pauza m-am intalnit cu unii de la Masterstroke, vazuti la un concert anterior asa ca le-am dat niste sfaturi batranesti despre muzica si cui ar trebui sa se adreseze. Si ne-am tras in chip. Si ei ma cunsteau, ca mi-au cerut voie sa puna poze de pe blogul meu pe saitul lor.









Si vin ceterasii din ansamblul folcloric arctic. Si dai si rupe mai cu motorasu din pedala, mai cu un cantec de suflet, asa cum numa Aurel Tamas stie... "if you've noticed something wrong, then you must know something about Finland" (citat din http://www.myspace.com/eurovision2007, si anume Markku)



























































































Dupa bis si aplauze, meritam o bere ieftina, cu numai 2.80€ intr-un bar care vrea sa aiba personalitate, dar eu inca nu am descoperit-o. Aici sunt eu cu micutul Markus din trupa de dans. Am glumit, nu?












Aici eram la o tigara in locul special amenajat cu acest scop, si anume, fumatul. Fata din imagine si-a dat seama ca vorbesc in engleza si a incercat sa ghiceasca din ce tara sunt, iar eu m-am distrat de ea. Pentru ca era bine dispusa de la aburii din berea mea (si a altora) a scos o gramada de perle, insa nu mi-a lasat nr de tel, daca va intereseaza. Totusi nu trebuie sa stric imaginea ei si mai tare si recunosc ca in cele din urma a ghicit tara.